Plictiseală la cote maxime ....

Suntem într-o lume paralelă care nu vrea să ne lase să plecăăăăăm! spun copilăros batând din palme. Dacă e să ramânem aici eu vreau partea aia! adaug arătând spre un colţ de lângă geam.

Aceasta chicoti ușor la spusele băiatului privindu-l dulce.
-Ce zici dacă ... plecăm de aici? întreabă aceasta zâmbind băgându-și caietul de desen ce era pe bancă în geantă și punând geanta pe umăr. Zâmbea dulce privindu-l pe băiat.

Mă duc la bancă târâindu-mi picioarele, iau cărţile şi le pun în geantă mult mai încet decât vroiam. Îmi pun ghiozdanul pe umărul sântg şi ies din bancă.
Eu sunt gata de acţiune!

-Atunci să începem, spuse aceasta cu un aer misterios zâmbind ușor amuzată făcând o mică piruietă ca plecăciune în fața băiatului, apoi se îndreptă cu pași mărunți către ușă, așteptându-l pe băiat lângă aceasta.